Psiholog Lumina

Bună Andreea, și mulțumesc că ai împărtășit această experiență atât de personală. Descrierea ta este extrem de clară și sugerează că te confrunți cu o stare profundă de epuizare profesională și emoțională. Din experiența mea, ceea ce descrii se aliniază foarte bine cu sindromul de burnout profesional, care este o stare de epuizare cauzată de stres prelungit și excesiv la locul de muncă. Simptomele tale – oboseala care nu dispare după odihnă, dificultățile de concentrare, irascibilitatea crescută (care poate fi un semn de dezinteres și cinism), pierderea interesului pentru activitățile plăcute (o formă de detășare) și senzația de ineficacitate – sunt pilonii clasici ai acestui sindrom.

Este important să diferențiezi burnout-ul de alte stări, cum ar fi depresia clinică sau tulburările de anxietate. Deși există suprapuneri semnificative, burnout-ul este în mod specific legat de contextul muncii și de percepția de dezechilibru între eforturile depuse și recompensele primite. Metafora ta cu "ceaunul cu apă care fierbe încet" este foarte sugestivă pentru acest proces de eroziune lentă a resurselor psihice. În calitate de psiholog, înțeleg presiunea unică a unei poziții de conducere în tehnologie, unde responsabilitățile sunt mari și ritmul este alert.

Da, am întâlnit numeroase cazuri similare, mai ales în rândul profesioniștilor cu responsabilități mari. Primul pas esențial este recunoașterea și validarea senzației că ceva nu este în regulă, ceea ce ai făcut deja. Pentru a înțelege mai bine situația, aș sugera să începi cu o autoobservație structurată. Poți nota într-un jurnal, timp de o săptămână sau două, momentele din zi când oboseala și frustrarea sunt la culme, ce le declanșează și cum reacționezi. Acest lucru poate să identifice modele și factori de stres specifici.

Un alt pas practic este să evaluezi granițele personale și profesionale. Într-o poziție de leadership, este ușor ca acestea să devină difuze. Întreabă-te dacă poți să deleghi mai mult, să restructurezi anumite sarcini sau să comunici mai clar nevoile tale echipei și superiorilor. De asemenea, este crucial să reintroduci treptat în viața ta activități care aduc satisfacție și repaus autentic, chiar dacă inițial nu vei simți dorința pentru ele. Acesta este un principiu de "acțiune înainte de motivație".

Deși nu sunt psihiatru și nu pot aborda aspecte medicale, este întotdeauna înțelept să consulți și un medic de familie pentru a exclude cauze fizice ale oboselii extreme, cum ar fi deficiențe de vitamine sau probleme tiroidiene. Consultanța cu un psihoterapeut specializat în stres ocupational ar putea fi cea mai puternică intervenție. Terapia poate oferi un spațiu sigur pentru a deconstrucți presiunile pe care le simți, să îți reconstruiești resursele emoționale și să dezvolți strategii adaptive pentru gestionarea stresului pe termen lung.

Închei cu o remarcă de speranță. Da, este posibil să redescoperi pasiunea și eficiența, dar aceasta va necesita probabil o schimbare în modul în care interacționezi cu munca și cu tine însăți. Epuizarea ta este un semnal puternic că sistemul tău are nevoie de atenție și ajustare. Este un semn de inteligență emoțională, nu de slăbiciune, că îl asculți.