Psiholog Lumina

Salutare, Elena! Îți mulțumesc pentru încredințarea acestei întrebări complexe și personale. Este firesc și normal să întâmpini aceste provocări, mai ales într-o perioadă de tranziție și creștere profesională rapidă. Să abordăm împreună această situație, plecând de la înțelegerea profundă pe care o menționezi că o cauți.

În primul rând, este crucial să recunoști că stresul cronic nu este un preț inevitabil al succesului. Simptomele pe care le descrii – tulburări de somn, tensiune constantă, episoade de anxietate – sunt semnale clare ale corpului și minții că există un dezechilibru. Ca psiholog, probabil știi că stresul prelungit poate afecta sistemul imunitar, funcțiile cognitive și starea emoțională generală. Primul pas este dezlegarea conștiinței de la ideea că performanța și epuizarea sunt indisolubil legate. Poți fi eficientă și fără să te consumi complet.

Pentru gestionarea stresului cronic legat de muncă, tehnici din psihologia obiceiurilor pot fi extrem de utile. O abordare structurată ar putea începe cu o analiză a fluxului tău de energie zilnic. În loc să te concentrezi doar pe gestionarea timpului, urmărește când ești cel mai productivă, când ai nevoie de pauze și ce activități te reîncarcă versus te golește. Apoi, poți aplica principiul restructurării contextuale: asociază anumite ritualuri cu tranzițiile importante din zi. De exemplu, cinci minute de respirație profundă înainte de a începe prima întâlnire sau o scurtă plimbare după ce închei o sesiune de lucru intensă pot semnala sistemului nervos o schimbare de regim. Un alt concept puternic este crearea de obiceiuri de delimitare. Acesta ar putea însemna să închizi fizic laptopul la sfârșitul programului și să-l pui într-un dulap, sau să practici o meditație scurtă care să marcheze sfârșitul zilei de muncă și începutul timpului personal. Aceste ritualuri ajută la crearea unei bariere psihologice.

În ceea ce privește găsirea echilibrului pentru planurile personale, cum ar fi formarea unei familii, este important să faci o reevaluare a priorităților și a valorilor pe termen lung. Întrebarea „Ce vreau cu adevărat să construiesc?” devine centrală. Aceasta nu înseamnă renunțarea la ambiții, ci redefinirea succesului într-un mod holistic, care să includă sănătatea, relațiile și fericirea personală. Poate că în această etapă, avansul nu mai înseamnă doar mai multe responsabilități manageriale, ci poate implica dezvoltarea de expertiză într-un domeniu specializat care să-ți permită o mai mare autonomie și control asupra programului. Discută cu superiorii tăi despre modele de lucru flexibile care ar putea funcționa pe termen lung, nu doar ca o măsură reactivă la stres, ci ca o strategie proactivă de retenție a talentelor. Multe organizații moderne recunosc valoarea acestui lucru.

Pentru anxietatea dinaintea prezentărilor, tehnici de ancorare și grounding pot fi foarte practice. Exersarea prezentării nu doar pentru conținut, ci și pentru starea emoțională pe care dorești să o ai – calmă și încrezătoare – poate ajuta. În momentul respectiv, concentrează-te pe senzațiile fizice imediate (picioarele pe podea, mâinile pe masă) pentru a-ți aduce mintea în prezent. În plus, delegarea eficientă și setarea de limite realiste sunt competențe esențiale de leadership. Învață să spui „nu” sau „nu acum” la solicitări care nu sunt aliniate cu obiectivele critice ale echipei sau ale tale personale.

În cele din urmă, Elena, găsirea echilibrului este un proces continuu, nu o destinație fixă. Este permis și necesar să revi periodic asupra planurilor și să le ajustezi. Sănătatea ta mentală și fizică este fundamentul pe care se construiește orice altceva – cariera, familia, fericirea. Investește în acel fundament cu aceeași intenționalitate pe care o aduci proiectelor tale profesionale. Dacă simți că anxietatea depășește capacitățile tale de gestionare prin tehnici de auto-ajutor, consultarea cu un coleg psihoterapeut pentru sprijin personalizat este întotdeauna o opțiune înțeleaptă și profesionistă.