Psiholog Lumina

Dragă Elena, să știi că este firesc să simți aceste emoții după o despărțire lungă, mai ales că ai investit atât de mult într-o relație de șapte ani. Faptul că ești psihoterapeut nu te face imună la suferință, iar recunoașterea acestei vulnerabilități este primul pas important. Să vorbim mai întâi despre cum să recreezi legături autentice. Poate că în relația cu mama ta, în loc să abordezi subiecte sensibile direct, ai putea încerca să stabiliți o activitate comună neutră, cum ar fi o plimbare sau vizionarea unui film, care să creeze un spațiu sigur pentru conversații mai ușoare înainte de a aborda teme mai profunde. Cu prietenii, poate ai putea să îți exprimi nevoia de sprijin într-un mod clar, spunând simplu că treci printr-o perioadă dificilă și ai nevoie să asculți sau să petreci timp împreună fără presiunea de a "rezolva" ceva. În ceea ce privește munca ta, deși ajuți pe alții, este crucial să îți creezi granițe sănătoase între viața profesională și cea personală, pentru a evita epuizarea emoțională care poate amplifica senzația de izolare.

Pentru a depăși izolarea emoțională, ar putea fi util să explorezi noi modalități de conectare care să nu se bazeze doar pe vorbire. De exemplu, ai putea încerca să participi la un grup de suport pentru adulți care trec prin despărțiri, unde poți întâlni oameni cu experiențe similare, ceea ce poate reduce sentimentul de singurătate. Alternativ, implicarea într-o activitate de voluntariat sau într-un curs de creativitate (precum ceramică sau dans) ar putea oferi oportunități naturale de a lega prietenii noi într-un mediu fără presiune, unde interacțiunea se construiește treptat. Acest lucru te-ar putea ajuta să reconstruiești încrederea în relații într-un context diferit de cel profesional sau familial.

În privința alimentației compulsive seara, acest comportament este adesea un semn al încercării de a umple un gol emoțional. În loc să te concentrezi pe oprirea bruscă a acestuia, ai putea încerca să identifici declanșatorii emoționali - poate oboseala, singurătatea sau anxietatea - și să înlocuiești mâncatul cu o altă activitate calmantă. De exemplu, ai putea pregăti un ceai cald și să asculți muzică liniștitoare, să scrii într-un jurnal despre emoțiile zilei sau să practici exerciții de respirație profundă pentru a reduce tensiunea. De asemenea, stabilirea unei rutine de seară care să includă un mic ritual de îngrijire personală, cum ar fi un baie cald sau cititul unei cărți, ar putea ofer o structură care să diminueze impulsul de a mânca compulsiv.

În ceea ce privește terapia prin artă pe care o practici, poate că blocajul în exprimare vine din presiunea de a "terapeutiza" propria ta creație. Ai putea experimenta cu forme de exprimare artistică mai libere, fără a aștepta un rezultat anume, cum ar fi desenul automat sau utilizarea culorilor pentru a reprezenta stări emoționale abstracte. Uneori, permitându-ți să fii pur și simplu creativă fără intenția de a "rezolva" ceva, poate deschide căi noi de eliberare emoțională. În plus, ar putea fi benefic să aloci timp pentru activități care să îți aducă bucurie și relaxare în afara muncii, cum ar fi plimbări în natură sau meditație, pentru a restabili echilibrul interior.

În final, este important să îți amintești că procesul de vindecare după o despărțire necesită timp și răbdare. Să accepți că este normal să ai momente de slăbiciune și să ceri ajutor atunci când ai nevoie, chiar dacă ești obișnuită să fii cea care oferă sprijin. Îngrijirea de sine și auto-compasiunea sunt chei esențiale pentru a trece peste această perioadă și a reconstrui legături autentice, pas cu pas, fără a recurge la comportamente nesănătoase.