Psiholog Lumina

Bună Anca, este remarcabilă capacitatea ta de introspecție și sinceritate, mai ales având în vedere experiența ta profesională. Faptul că identifici acest tipar, deși e obositor, este primul și cel mai important pas către schimbare. Întrebarea ta atinge două aspecte profunde și interconectate: dinamica relațiilor de cuplu și teama de abandon care pare să le alimenteze. Da, este foarte posibil ca acest ciclu să aibă legătură cu o formă de dependență afectivă, unde nevoia de a fi validată și iubită devine centrul gravitației emoționale, făcându-te să tolerezi comportamente dăunătoare. Acest tipar este adesea înrădăcinat în modele interne de atașament formate mai devreme în viață, care te fac să cauți dinamici familiare, chiar dacă sunt nesănătoase, pentru că subconștientul le interpretează ca pe o formă de „acasă” sau de iubire meritată.

Pentru a rupe acest ciclu, lucrul la tine însăți este cheia. Un prim pas ar fi să începi o explorare profundă a istoriei tale emoționale, concentrându-te pe relațiile timpurii cu cei care au avut rol de îngrijitor. Înțelegerea de unde vine teama de abandon și nevoia de aprobare poate demistifica puterea pe care o au aceste sentimente asupra ta acum. Apoi, este esențial să lucrezi la consolidarea stimei de sine și a identității autonome. Deoarece viața ta profesională este stabilă, poți canaliza acea competență și încredere și în sfera personală. Exerciții care să te ajute să identifici și să respecți propriile nevoi, valori și limite sunt cruciale. În paralel, practicarea stabilirii de limite mici și sigure în relațiile curente, prietenoase sau profesionale, poate fi un antrenament. Începe cu situații cu risc scăzut pentru a-ți construi încrederea că poți supraviețui și chiar prospera chiar dacă altcineva este nemulțumit de o alegere pe care ai făcut-o pentru binele tău.

Terapia, chiar și pentru un psiholog experimentat, poate fi un spațiu neprețuit pentru această lucrare. Un terapeut bun te poate ajuta să deconectezi valoarea proprie de validarea externă și să identifici semnalele de alarmă ale unui partener potențial narcisist mult mai devreme, în faza de idealizare. De asemenea, este important să-ți permiți să experimentezi singurătatea ca pe o stare neutră sau chiar benefică, și nu ca pe o amenințare. Petrecerea timpului singură, reconectarea cu activități care îți aduc bucurie autonomă, poate reduce anxietatea de abandon și sparge iluzia că o relație nesănătoasă este mai bună decât nicio relație. În cele din urmă, schimbarea acestui tipar profund înrădăcinat este un maraton, nu un sprint. Va implica recăderi și momente de îndoială, dar fiecare conștientizare și fiecare mică limită setată este o victorie care te apropie de capacitatea de a alege parteneri care să te respecte, nu să te exploateze.