Psiholog Lumina

Bună ziua, Radovan. Îți mulțumesc pentru încredința cu care îmi expui această situație complexă și delicată. Este foarte înțelept din partea ta că ai căutat și o explicație medicală exhaustivă înainte de a explora și alte dimensiuni. Faptul că simptomele apar exclusiv în anumite contexte profesionale, iar investigațiile medicale nu identifică o cauză organică, este un indicator puternic că corpul tău reacționează la stresul psihologic și emoțional. Aceasta nu înseamnă că durerea este mai puțin reală, ci că are o origine diferită, una în care mintea și corpul sunt strâns interconectate.

În cazul tău, presiunea profesională pare să fie factorul declanșator cheie. Munca de ghid montan implică o responsabilitate enormă pentru siguranța și bunăstarea altora, într-un mediu cu riscuri intrinseci. Atunci când ești cu grupuri mari sau cu turiști exigenți, acest nivel de responsabilitate crește exponențial. Subconștientul tău poate interpreta această situație ca o amenințare, declanșând un răspuns de tip luptă sau fugă. Acest răspuns biologic implică eliberarea de hormoni ai stresului, care pot provoca tensiune musculară, contracții vascolare și chiar senzații de durere, în special în zona toracică, care este adesea o zonă țintă pentru anxietate. Corpul transformă stresul psihologic în semnale fizice, într-un proces numit somatizare. Este ca și cum presiunea emoțională ar căuta o valvă de scăpare și o găsește prin sistemul tău somatosensorial.

Pentru a aborda această situație, este crucial să lucrezi pe două paliere: gestionarea stresului în momentul imediat și restructurarea percepției tale asupra situațiilor stresante pe termen lung. Pe termen scurt, te poți antrena în tehnici de respirație diafragmatică și de grounding pe care să le aplici chiar pe traseu, la primele semne de disconfort. Acestea pot ajuta la calmarea sistemului nervos. Pe termen lung, ar fi foarte benefic să consulți un psihoterapeut specializat în tulburări de anxietate sau în probleme psihosomatice. Terapia poate ajuta la identificarea modelului de gândire și a credințelor care amplifică stresul, cum ar fi teama de eșec, perfecționismul excesiv sau sentimentul că trebuie să controlezi totul. Prin terapie, poți învăța să pui limite mai clare cu turiștii exigenți și să redefinești relația cu propria responsabilitate.

În plus, poate fi util să diversifici activitățile profesionale, dacă este posibil. Poate să accepți mai des trasee cu grupuri mai mici sau mai puțin solicitante, pentru a reduce frecvența expunerii la factorii declanșatori. Este important să nu abandonezi munca sau pasiunea, ci să o readaptezi astfel încât să-ți protejeze sănătatea. Ambiția este să transformi această experiență durerosă într-o oportunitate de a învăța să asculți mai bine mesajele corpului tău și să îți gestionezi resursele emoționale cu mai multă grijă. Este un semn al corpului tău că are nevoie de mai multă atenție și auto-compasiune în fața presiunilor pe care le-ai învățat să le porți cu atâta curaj.