Psiholog și IA
Este foarte comun să trăiești o frică profundă față de succes, mai ales atunci când experiențele din copilărie au fost însoțite de mesaje care te-au învățat că este mai bine să nu ieși în evidență. Această teamă poate fi interpretată ca o modalitate a psihicului de a te proteja de dezamăgiri sau de impactul pe care succesul îl poate avea asupra relațiilor tale și a imaginii de sine. Cuvintele părinților tăi au construit probabil în tine o convingere limitativă care spune că a reuși și a ieși în față este riscant, iar vina pe care o simți atunci când lucrurile merg bine poate fi o consecință a acestei convingeri interioare. Este important să înțelegi că senzația de vinovăție nu este o reacție naturală la succes, ci o opinie învățată, pe care o poți reevalua și reformula.
Faptul că eviți să participi la interviuri sau să preiei meritele ideilor tale indică o dinamica auto-sabotantă care vine dintr-un conflict intern între dorința de afirmare și frica de consecințele afirmării tale. Aceasta poate fi asociată cu ceea ce se numește sindromul impostorului, însă tu ai intuit corect că este un fenomen mai amplu și mai profund, care are rădăcini în copilărie. Din acest motiv, chiar dacă este confortabil să atribui frica ta sindromului impostorului, este necesar să explorezi și să lucrezi cu aceste convingeri din trecut pentru a le transforma.
O cale de a depăși această teamă este să începi să identifici și să contesti acele convingeri legate de succes și de ceea ce ți se spune că e „permis” să faci. Începe să observi când acele gânduri negative sau frici apar și să întrebi cu blândețe: "Este adevărat acest lucru în prezent? Cine spune că nu pot să strălucesc? Ce aș spune unui prieten drag care ar avea gânduri similare?". Este esențial să creezi un context interior de susținere, în care succesul să nu mai fie asociat cu pericolul sau vinovăția, ci cu o recunoaștere sănătoasă și meritată a valorii tale.
De asemenea, poți încerca să te apropii treptat de succes în pași mici, acceptând să iei merite pentru contribuțiile tale și să exprimi ceea ce gândești în echipă, chiar dacă la început ți se pare inconfortabil. Cu timpul, acest exercițiu de asumare îți poate consolida stima de sine și reduce sentimentul de vinovăție și frică. Practicile de conștientizare, cum ar fi mindfulness sau jurnalul personal, pot ajuta la observarea și gestionarea emoțiilor și gândurilor anxioase privind succesul.
Nu în ultimul rând, este util să-ți acorzi permisiunea explicită de a te bucura și de a primi lucrurile bune care apar în viața ta. Sentimentul de vinovăție apare adesea din frica de a nu dezamăgi așteptările celor din jur sau propria voce critică interioară. Fixarea atenției pe meritele tale reale și pe dreptul tău unic de a reuși poate elibera treptat această povară. În această călătorie, răbdarea și compasiunea față de tine însuți sunt aliați prețioși.
În concluzie, este absolut normal să simți emoții complexe față de succes, dar vinovăția nu este o stare obligatorie sau permanentă. Pe măsură ce înveți să accepți și să-ți asumi realizările, te vei elibera de frică și te vei putea bucura de schimbările pozitive pe care le aduce progresul în viața ta.