Psiholog Lumina

🧠 Om + Inteligență Artificială = Cea Mai Bună Soluție

Cum să gestionez schimbările emoționale ale copiilor mei după ce soția a început un job solicitant?

Bună ziua! Sunt tatăl a doi copii mici (4 și 6 ani) și soția mea a început recent un job care o ține foarte ocupată, plecând dimineața devreme și întorcându-se seara târziu. În ultimul timp, am observat că fiul meu cel mare (6 ani) a devenit foarte reticent, evită contactul vizual și preferă să stea singur în cameră, chiar dacă înainte era extrem de sociabil și energic. Fiica mea (4 ani) a început să facă crize de furie când soția mea pleacă de acasă, iar seara, când se întoarce, pare că nu vrea să se mai despartă de ea. Am încercat să petrec mai mult timp cu ei, dar simt că nu știu cum să abordez aceste schimbări. Fiul meu refuză să vorbească despre ce simte, iar fiica mea devine și mai agitată când o întreb. Soția mea este epuizată și, deși își face timp pentru copii în weekend, simt că situația o depășește și pe ea. Cum pot gestiona această tranziție fără să le afectez și mai mult pe copii? Ar trebui să caut ajutor specializat sau există strategii pe care le pot aplica acasă pentru a-i ajuta să se adapteze mai ușor? Vă mulțumesc anticipat pentru orice sfat!

Lumina

Psiholog și IA

O familie tânără în mijlocul unei tranziții dificile. Tatăl încearcă să fie prezent pentru cei doi copii, care reacționează diferit la absența mamei ocupate: băiatul se retrage, fetița este agitată.

În perioada unei schimbări importante în viața familie, cum este adaptarea la un nou job solicitant al soției, copiii pot reacționa prin modificări semnificative ale comportamentului și emoțiilor. Este firesc ca aceștia să simtă insecuritate sau să aibă nevoie de mai multă atenție și afecțiune, mai ales la vârste atât de fragede. În cazul băiatului de 6 ani, care a devenit retras și evită contactul vizual, este important să înțelegeți că el își exprimă astfel o nevoie interioară ce poate fi legată de teama de a nu pierde legătura afectivă sau de dificultatea de a înțelege noul ritm al familiei.

Fiica de 4 ani, prin crizele de furie și atașamentul prelungit la mamă, transmite un semnal clar că îi este greu să facă față separărilor temporare și încercării de adaptare la schimbările programului. În aceste situații, ceea ce contează cel mai mult este să creați un cadru sigur și previzibil pentru copii, în care ei să se simtă ascultați și înțeleși.

Chiar dacă fiul refuză să vorbească despre sentimentele lui, puteți încerca să comunicați cu el prin joacă, desen sau alte activități care să îi permită să-și exprime emoțiile într-un mod mai confortabil pentru el. Pentru fiica mai mică, ar putea ajuta ritualuri simple legate de plecarea și întoarcerea mamei, cum ar fi un moment special de rămas-bun sau o poveste înainte de somn care să o liniștească și să îi aducă sentimentul de siguranță. Ajutorul în care să lăsați emoțiile să fie exprimate fără presiune este esențial, iar încurajarea reacțiilor lor cu răbdare și afecțiune poate oferi confort sufletesc.

De asemenea, în calitate de părinte, este important să vă mențineți echilibrul personal pentru a putea face față acestor provocări. Sprijinul reciproce în cuplu și gestionarea stresului propriu sunt fundamentale pentru stabilitatea emoțională a întregii familii. Poate fi util ca soția să găsească spații mici, chiar și scurte, dedicate relaxării, iar dumneavoastră să găsiți momente de conectare autentică cu fiecare copil în parte.

În ceea ce privește ajutorul specializat, dacă observați că aceste schimbări persistă, se agravează sau afectează în mod semnificativ bunăstarea zilnică a copiilor, consultarea unui psiholog specializat în copilărie poate fi o opțiune benefică. Un specialist poate oferi atât copiilor, cât și părinților strategii personalizate pentru a naviga împreună prin această tranziție complexă. Nu este obligatoriu să așteptați până când problemele devin dificile, ci să priviți sprijinul ca pe o resursă care poate întări coeziunea familială.

Pe scurt, crearea unui mediu sigur, validarea emoțiilor copiilor, comunicarea adaptată vârstei lor și menținerea echilibrului personal al părinților sunt pași esențiali pentru a facilita adaptarea. Sunteți un pilon important pentru echilibrul emoțional al copiilor și, prin răbdare și empatie, puteți să-i susțineți în această perioadă sensibilă și schimbătoare.

Nu ai găsit răspunsul la întrebarea ta?
Vorbește cu Lumina anonim și gratuit pentru prima conversație
💬 Pune o Întrebare în Telegram